Președintele InfoCons , Sorin Mierlea , a discutat în cadrul emisiunii „ Alege Responsabil ” de pe Trinitas TV despre amprenta de carbon .

În lumina agravării efectelor globale aduse de schimbările climatice, tot mai multe companii își calculează amprenta de carbon, la nivel de entitate, cât și la nivel de produs. Acest lucru vine în mare parte în urma directivelor europene, ce impun o calculare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (despre asta mai multe aici). Totodată, din ce în ce mai multe companii devin conștiente de impactul negativ pe care îl au asupra mediului și încearcă să comercializeze produse sustenabile, să emită cât mai puțin carbon și să investească în proiecte verzi.

Deci ce este, până la urmă, o amprentă de carbon?

Amprenta de carbon a unei companii este reprezentată de cantitatea totală a emisiilor de gaze cu efect de seră produse de acea companie, de-a lungul lanțului valoric. Aceasta este calculată cu ajutorul factorilor de emisie și este exprimată în kgCO2e.

Amprenta de carbon este de obicei împărțită în trei categorii, în concordanță cu metodologia dezvoltată de Protocolul GHG, un standard internațional de calculare a emisiilor de GES.

  1. Scope 1, ce include emisiile directe din surse aflate în controlul companiei, precum cele ce ies pe țevile de eșapament ale mașinilor sau cele ce ies pe hornurile fabricilor.
  2. Scope 2, ce include emisiile indirecte din surse aflate în controlul companiei, asociate cel mai adesea cu producerea de electricitate. Electricitatea intră în această categorie pentru că faptul de a consuma electricitate nu produce emisii (vs. faptul de a consuma carburant), însă faptul de a produce energia electrica generează emisii de GES.
  3. Scope 3, care include emisii provenind din procese și activități ce țin de întregul lanț valoric, de la consumul de apă sau cantitatea de deșeuri generată, până la hârtia igienică, pixurile sau scaunele achiziționate pentru birourile companiei.

 

Cum am spus și la început, amprenta de carbon nu se calculează doar la nivel de companie, ci poate fi calculată și per produs. Anume, am putea ști exact cât a poluat fiecare sticlă de suc în parte, de la extracția materiei prime, până la reciclarea acesteia, inclusiv. În acest sens, se fac demersuri pentru ca produsele să aibă această amprentă înscrisă pe ambalaj sau pe etichetă, pentru a promova produse cu o amprentă cât mai mică.

Un alt aspect important este că nu doar companiile au o amprentă de carbon, ci absolut orice și oricine are una. La momentul actual, amprenta de carbon medie pe cap de locuitor în Uniunea Europeană este de aproximativ 7.5 tone, în timp ce pentru a rămâne sub pragul de 1.5 grade Celsius, este necesar ca această medie să fie de 2 tone/locuitor. O acțiune atât de simplă precum spălatul pe dinți produce emisii din multiple puncte de vedere: plasticul folosit pentru ambalajul tubului (producerea și reciclarea sau eliminarea ulterioară a acestuia), producerea pastei de dinți, ambalajul de carton în care se află tubul, transportul produsului de la distribuitor la supermarket, apa pe care o consumi, periuța de dinți (producerea și reciclarea sau eliminarea ulterioară a acesteia), și lista continuă la infinit. Acest gând poate să fie copleșitor, însă în cele ce urmează îți vom da câteva sfaturi utile pentru reducerea amprentei tale de carbon.

Ce pot face pentru a-mi reduce amprenta de carbon?

Calcularea amprentei de carbon nu este suficientă, aceasta căpătându-și valoarea reală abia când este cuplată cu strategii de reducere a emisiilor, pentru fiecare proces în parte. Mai jos găsești câteva dintre acestea, aplicabile atât la nivel de companie, cât și personal.

  • Emisiile asociate mașinilor provin predominant din fabricarea și utilizarea mașinii. Deși fabricarea mașinilor electrice este un pic mai poluantă decât cea a mașinilor pe benzină sau pe motorină, lipsa emisiilor din Scope 1 compensează pe termen lung. Cu toate acestea, cea mai bună soluție rămâne, desigur, renunțarea completă la mașină, optând pentru transportul în comun sau pentru bicicletă. Dacă contraargumentul este de obicei faptul că nu se investește în transportul în comun sau în piste pentru bicicliști, acest lucru este tocmai pentru că nu există cerere din partea populației, București aflându-se pe locul 8 la nivelul de aglomerație în trafic în lume. Un alt avantaj al renunțării la mașină este faptul că nu mai pierzi timp în trafic sau în căutarea unui loc de parcare, și economisești bani pe care altfel i-ai fi dat pe întreținerea mașinii. În cazul în care locuiești în afara Bucureștiului, mașina poate fi lăsată în apropierea primei guri de metrou.
  • Emisiile asociate consumului de electricitate pot fi reduse prin tranziția către surse de energie regenerabilă și/sau prin utilizarea unei cantități mai mici de energie. Acest lucru implică investirea în izolare termică sau în aparate electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic, cât și în scoaterea din priză a electrocasnicelor atunci când acestea nu sunt folosite.
  • Pentru categoriile de emisii din Scope 3, ai putea, de exemplu, să nu lași apa să curgă cât te speli pe dinți, să faci duș în loc să faci baie, să folosești o cană cu filtru și o sticlă reutilizabilă în loc să cumperi zilnic sticle de apă, să îți reduci consumul de plastic, să reciclezi.
  • Alte emisii țin de călătoriile pe care le faci, de exemplu, cu avionul. Avionul este cel mai poluant mijloc de transport, acest fapt fiind afectat și de faptul că emite gaze la înălțime, direct în atmosferă. Pentru a reduce aceste emisii este important să minimizezi numărul de călătorii pe care le faci de-a lungul anului, să nu iei avionul decât dacă e cu adevărat necesar, evitând mai ales zborurile pe distanțe prea scurte (pentru că pot fi făcute cu trenul) și cele pe distanțe prea lungi (pentru că poluează enorm).